Revista presei – acum 30 de ani
„Fenomenul Piața Universității” a devenit o parte constitutivă a memoriei istorice democratice. Inevitabil, memorializarea înseamnă esențializare, selecție, semnificare din perspectiva prezentului. Prin recursul la „revista presei” ne propunem să completăm demersul de memorializare prin crâmpeie de concretețe istorică extrase din ziarele anului 1990.
Concret, în fiecare zi cei interesați vor regăsi aici articole apărute în ziua corespunzătoare a anului 1990, de la declanșarea manifestației din Piața Universității (22 aprilie) și până la mineriadă (15 iunie).
Două avertismente.
- Demersul nostru nu-și propune exhaustivitatea. Dacă ne gândim la numărul mare al publicațiilor anului 1990, consultarea tuturor nici nu ar fi fost posibilă, iar cititorii nici nu ar fi putut reuși să le parcurgă pe toate. „Revista presei” va fi deci o selecție, care va privilegia cotidianele având impact național. Vom încerca însă să reflectăm diversitatea de orientări a presei acelei vremi, fie că vorbim de ziare „independente”, fie că ne referim la oficioasele unor partide politice.
- Articolele de ziar selecționate nu sunt toate la fel. Unele au privilegiat informația, altele exprimarea opiniei autorilor. Nu au lipsit nici „fake news” și nici manipulările. Aceste articole trebuie citite deci cu simț critic, precum și cu conștiința faptului că ele reflectă atitudini „la cald”, nu păreri distilate după 30 de ani.
Lectură plăcută!
Prof. dr. Bogdan Murgescu & Conf. dr. Matei Gheboianu
Presa scrisă în România anului 1990
Libertatea presei a fost una dintre cele mai vizibile cuceriri ale Revoluției din decembrie 1989. Unele ziare și-au schimbat numele, apelând la denumiri cu tradiție pre-comunistă („Scânteia” a fost o zi „Scânteia poporului”, apoi a luat numele „Adevărul”, „Scânteia tineretului” s-a redenumit „Tineretul liber”. „Informația” a devenit „Libertatea”, și lista ar putea continua), altele și-au păstrat numele (de exemplu, „România liberă”). Au fost întemeiate și multe ziare noi, unele cotidiene, altele săptămânale. Amintim aici titluri precum Oblio, Baricada, Expres, Expres Magazin, Zig‐Zag, 22, Cotidianul, Curierul național, Dimineaţa, Cuvântul. Presa de partid s-a îmbogățit cu titluri precum Dreptatea, Viitorul Românesc, Azi.
Presa a fost un domeniu de pionierat al capitalismului românesc din anii 1990, în care s-au făcut unele dintre primele mari averi post-revoluționare. Cererea publicului era uriașă. Mulți oameni stăteau la cozi dimineața pentru a cumpăra „presa” și citeau avizi mai multe ziare diferite, încercând să găsească informații și opinii care să le confirme propriile păreri. Iar ziarele au căutat să răspundă acestor solicitări, urmărindu-și totodată și agende proprii.
În majoritatea redacțiilor erau amestecați vechi ziariști din timpul comunismului (sau chiar de dinainte de acesta) cu oameni tineri care își afirmau vocația jurnalistică. Deosebirea față de obediența ziarelor de dinainte de 22 decembrie 1989 era izbitoare. Incisivitatea multor articole exprima conștiința propriei puteri pe care o aveau tot mai mulți ziariști și patroni de presă. Ea convergea și cu aspirația multor cetățeni de a participa, fie și iluzoriu, la dezbaterile și deciziile zilei. Diviziunile politice, vizibile începând din ianuarie 1990, au polarizat societatea și au favorizat dezvoltarea presei, diversitatea de opinii și succesul ei de public. Apariția partidelor politice și a competiției dintre ele, noutatea transmisiunilor live de la discuțiile din C.P.U.N., raportarea la trecutul apropiat („Ce ai făcut în ultimii 5 ani?”) sau mai îndepărtat, dezbaterile cu privire la opțiunile prezentului și căile de evoluție viitoare a societății, apoi campania electorală, toate au marcat primatul politicului în ziarele primei jumătăți a anului 1990. Cele mai multe dintre ziare s-au văzut atrase în acest vârtej al polarizării, fie de partea lui Ion Iliescu și a „puterii” grupate în jurul Frontului Salvării Naționale, fie de partea „opoziției” (partidele „istorice”, laolaltă cu numeroase organizații ale societății civile).
În primăvara anului 1990 erau deja peste 1.500 de ziare (cotidiene și săptămânale). Unele ziare, precum Adevărul şi România Liberă, aveau tiraje „uriaşe“, care depăşeau un milion de exemplare zilnic. Spre exemplu, Adevărul a moştenit un număr de aproximativ 800.000 de abonamente, ceea ce a făcut ca în iunie 1990 să ajungă, alături de România Liberă la un tiraj de 1,5 milioane exemplare pe zi, în timp ce Tineretul Liber, Dreptatea şi Azi aveau fiecare tiraje în jurul cifrei de 700.000 de exemplare, iar săptămânale precum Expres şi Zig‐Zag vindeau și ele câte 600.000 de exemplare. Evident, alte publicații se difuzau în tiraje mai mici, dar per total presa scrisă era un puternic modelator al opiniei publice.
Sugestii de lectură suplimentară:
Mihai Coman, Mass media în România post‐comunistă, Iaşi, Polirom, 2003.
Ioan Drăgan (coord.), Comunicarea de masă în spaţiul public în perioada de tranziţie, Bucureşti, Academia Română, 1999.
Matei Gheboianu, Presa liberă!? Presa în România post‐comunistă, Târgoviște, Editura Cetatea de Scaun, 2015.
Peter Gross, Colosul cu picioare de lut: aspecte ale presei româneşti post‐comuniste, Iaşi, Polirom, 1999.
Marian Petcu, Tipologia presei româneşti, Iaşi, Institutul European, 2002
Adevărul
Periodicitatea: cotidian
Figuri proeminente din redacție: Darie Novăceanu (director), Sergiu Andon, Victor Sălăgean, Ion Marin, Dumitru Tinu, Cristian Tudor Popescu
Orientarea politică: independent (oficial), cu orientare pro-FSN
Forma de proprietate: proprietate de stat (moștenește activele cotidianului „Scânteia” din timpul comunismului)
Azi
Periodicitatea: cotidian
Figuri proeminente din redacție: Alexandru Bârlădeanu (director onorific), Octavian Știreanu (redactor șef), Stelian Moțiu (redactor șef adjunct), Iosif Boda, Augustin Buzura, Vasile Ailenei, Claudiu Iordache, Cătălin Iorgulescu, Sorin Vornicu
Orientarea politică: ziarul oficial al Frontului Salvării Naționale
Forma de proprietate: proprietate privată
Piața Universității
Periodicitatea: lunar
Figuri proeminente din redacție: Alexandru Horia, Emil Mihail Lungeanu, Loredana Muscalu, Alexander Baumgartner
Orientarea politică: independent, pro-opoziția civică
Forma de proprietate: proprietate privată
România Liberă
Periodicitatea: cotidian
Figuri proeminente din redacție: Petre Mihai Băcanu (director), Anton Uncu, Mihai Creangă, Octavian Paler, Tia Șerbănescu
Orientarea politică: independent (oficial), cu orientare de opoziție
Forma de proprietate: proprietate de stat (moștenește activele cotidianului România Liberă din timpul comunismului), se va privatiza în a doua parte a anului 1990
Viitorul
Periodicitatea: cotidian
Figuri proeminente din redacție: Gelu Netea (director), Radu Boroianu, Alexandru Dincă, Horia Florian Popescu, Virgil Știrbu
Orientarea politică: ziarul oficial al Partidului Național-Liberal
Forma de proprietate: proprietate privată
Dreptatea
Periodicitatea: cotidian
Figuri proeminente din redacție: Paul Lăzărescu (director), Ilie Păunescu, Gilda Lazăr, Gabriel Țepelea, Șerban Popa
Orientarea politică: ziarul oficial al Partidului Național Țărănesc-Creștin și Democrat
Forma de proprietate: proprietate privată
Baricada
Periodicitatea: săptămânal
Figuri proeminente din redacție: Eduard Victor Gugui (redactor șef), Adrian-Ștefan Iurașcu, Virgil-Miron Pătru
Orientarea politică: ziar independent
Forma de proprietate: proprietate privată