Ana Blandiana

Otilia Valeria Coman, mai cunoscută sub pseudonimul literar Ana Blandiana, este o poetă româncă, născută la Timișoara în anul 1942. Aceasta a făcut studii de filologie romanică, fiind licenţiată a Facultăţii de Filologie a Universităţii Cluj. Ana Blandiana a debutat ca poetă în 1954, în reviste de tineret, apoi în revista „Tribuna” şi în antologia 30 de poeţi tineri. A colaborat la multe periodice din ţară, printre care „Viaţa Studenţească” sau „Amfiteatru”. A fost bibliotecară la Institutul de Arte Plastice „N. Grigorescu” din Bucureşti. Datorită dragostei purtate copiilor, a sensibilității și a talentului, Ana Blandiana a scris multe poezii pentru copii.

În decembrie 1989 a făcut parte din Consiliu Provizoriu al Frontului Salvării Naţionale, din care a demisionat la scurt timp, în semn de protest faţă de transformarea Frontului Salvării Naționale în partid politic [1]. A fost unul dintre iniţiatorii Alianţei Civice şi preşedinte al organizaţiei în perioada 1991-2001. Este preşedinta Fundaţiei Academia Civică, director fondator al Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei din Sighet, membră a Academiei Mondiale de Poezie (UNESCO).
Totuși, cel mai important aspect de menționat din bibliografia acesteia este felul în care destinul scriitoarei a fost marcat de brutalitatea regimului comunist. Deși avea o fire sensibilă, scriitoarea, o mare iubitoare de cărți și de cultură, a avut curajul de a refuza compromisul literar și de a „lupta”, odată cu căderea regimului comunism, împotriva nedreptăţilor istoriei. Trăind într-o lume lipsită de libertate, dar plină de represiuni, scriitoarea a ales să trăiască întotdeauna ghidată de sentimentul onestităţii: faţă de ea însăşi, de oamenii din jur şi faţă de publicul căruia i-a dedicat poeziile sale (chiar dacă acest lucru i-a dăunat de mai multe ori).

De la o vârstă fragedă, Ana Blandiana a fost martora nedreptăților comise în timpul regimului comunist, nedreptăți care i-au provocat multă suferință. Avea doar șase ani atunci când tatăl său, preotul Gheorghe Coman, a fost arestat sub acuzația de „duşman al poporului” şi întemniţat în închisorile comuniste [2].

Și cariera literară a Anei Blandiana a fost presărată cu multe interdicții. Aceasta a debutat atunci când era în ultima clasă de liceu. Fiind fiica unui deținut politic, aceasta a știut că nu putea să își publice poeziile cu adevăratul său nume. Astfel, s-a gândit la un pseudonim, „Blandiana” care reprezenta locul de naştere al mamei sale, iar „Ana” era „rimă pentru Blandiana”, după cum scriitoarea a mărturisit în nenumărate interviuri [3]. Faptul că tatăl era închis, i-a făcut imposibilă și intrarea la facultate (aceasta a trebuit să aștepte patru ani până când a putut să devină studentă a Facultății de Filologie).

Unele din poeziile Anei Blandiana nu au putut scăpa de cenzura comunistă. Altele au iritat oficialitățile comuniste, în special pe dictatorul Nicolae Ceaușescu. Anei Blandiana i-a fost interzis să mai publice după ce în 1984 i-au apărut în revista „Amfiteatru” patru poezii „subversive”. Una se termina cu versurile: „Eu cred că suntem un popor vegetal/Cine a văzut vreodată/Un copac revoltându-se?” şi a fost considerată de cenzura ceauşistă un îndemn la răscoală [4]. Pe tot parcursul anului 1985 Ana Blandiana nu a mai putut publica nimic. Trei ani mai târziu, i-a fost publicat volumul de versuri pentru copii Întâmplări de pe strada mea care avea să-l facă celebru pe motanul Arpagic – parodia imaginii lui Nicolae Ceaușescu. O carte de copii devenea un pamflet politic pe care adulții îl citeau cu mult interes. Ca urmare, numele Anei Blandiana a fost interzis, iar cărţile ei scoase din biblioteci. Ulterior a primit o nouă interdicție de publicare, care de acea dată era definitivă, și a fost supusă unei supravegheri atente la domiciliu.

Totuși, nu după mult timp de la acest eveniment, la Timișoara a izbucnit revoluția. În câteva zile, regimul comunist a căzut, iar Nicolae Ceaușescu a fost executat. Ana Blandiana a povestit, în câteva interviuri, cum la revoluție au fost implicate „două categorii de oameni”: prima categorie strigând „Jos Ceaușescu” și cea de-a doua „Jos comunismul” (aceasta considerând că prima „categorie de oameni” a fost cea care a câștigat) [5].

Scriitoarea a aflat că face parte din Consiliul Frontului Salvării Naţionale de la televizor. Aceasta a refuzat funcţia de vicepreşedinte al Frontului. Într-un interviu, Ana Blandiana a povestit cum, după patru şedinţe, şi-a depus demisia din Consiliul Frontului, fiind convinsă de „aranjamente” şi de faptul că acolo aveau nevoie de „o persoană de pus în vitrină”. De asemenea, aceasta a mărturisit cum în sufletul ei „crescuse un fel de iritare” pentru că toată lumea o trata ca făcând parte din conducerea ţării [6].
Totuși, scriitoarea a continuat să fie o „luptătoare” pentru libertatea civică din România, numărându-se printre fondatorii Alianței Civice și a Fundației Academia Civică. Pentru a reconstrui și păstra memoria poporului român din timpul perioadei comuniste și pentru a-i ajuta pe tineri să afle informații prețioase (reale, nu falsificate) despre istoria contemporană a României, Ana Blandiana, în calitate de președintă a Fundației, a venit cu propunerea construirii Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet. Scriitoarea a afirmat că „societatea comunistă a fost una extrem de secretă, în care totul era secret, în care numai victimele știau ce li se întâmpla” [7]. Memorialul reprezintă o lecție, o modalitate prin care generația tânără și persoanele care nu au suferit de persecuțiile comuniste să cunoască adevărul, fața adevărată a comunismului.

[1] http://www.anablandiana.eu/biografia_ana_blandiana.htm, accesat în data 14.04.2020.

[2] https://www.youtube.com/watch?v=qDnlabfZ0hA&t=6746s, accesat în data de 14.04.2020.

[3] https://www.youtube.com/watch?v=0K8ftX10d9c&t=181s, accesat în data de 14.04.2020.

[4] https://evz.ro/ana-blandiana-intrebat-craciun.html, accesat în data 15.04.2020.

[5] https://romanialibera.ro/special/reportaje/exclusiv–ana-blandiana–despre-lovitura-de-stat-din-1989-si-misterul-basculantei-cu-copii-210408, accesat în data 15.04.2020.

[6] https://romanialibera.ro/special/reportaje/exclusiv–ana-blandiana–despre-lovitura-de-stat-din-1989-si-misterul-basculantei-cu-copii-210408, accesat în data 15.04.2020.

[7] https://unimedia.info/ro/news/caea69b5bff569d0/interviu-ana-blandiana-despre-tineretea-in-comunism-de-ce-a-fost-nevoita-sa-publice-sub-un-pseudonim-si-ce-eveniment-din-copilarie-a-marcat-o-pe-viata.html, accesat în data 15.04.2020.

Bibliografie

https://www.digi24.ro/magazin/timp-liber/cultura/copilaria-scriitorilor-la-sase-ani-ana-blandiana-a-asistat-la-arestarea-tataului-de-catre-comunisti-122010, accesat în data 14.04.2020;

http://www.anablandiana.eu/biografia_ana_blandiana.htm, accesat în data 14.04.2020;

https://www.youtube.com/watch?v=qDnlabfZ0hA&t=6746s, accesat în data de 14.04.2020;

https://www.youtube.com/watch?v=0K8ftX10d9c&t=181s, accesat în data de 14.04.2020;